Erau admirabil de plictisitori. Cum suna aceasta propozitie? Poti sa fii admirabil de plictisitor? Dezolant de plictisitor, da. Deprimant de plictisitor, da. Ucigator de plictisitor, iarasi da. Dar, din fericire, exista totusi si oameni admirabil de plictisitori. Doar ca sunt tare speriosi si se ascund in spatele unui gandac mare si gras la orice pala de vant. Trebuie sa stii sa le castigi increderea si-apoi poti sa privesti ore in sir cum rontaie o coaja proaspata de paine folosindu-si doar dintii din fata. Totul depinde de rabdare. Atentie insa: daca la un moment dat cedezi tentatiei si atipesti, ai pierdut jocul si trebuie s-o iei de la capat!
Ca sa-mi mai piperez viata cu ceva (lasandu-va sa va framantati cu dilema daca ma autoinclud sau nu in categoria de mai sus), imi bat capul cu urmatoarele lucruri:
Vocea din reclama la cartile Adevarul ma baga in sperieti. Mai ales cand imi spune sa le las mostenire urmasilor urmasilor mei. Pe langa tonul in care se simte agresivitatea abia stapanita, ca de profesor care te bate cu linia la palma daca n-ai sters bine tabla, chiar nu simteam nevoia sa mi se aminteasca iminenta propriului sfarsit intr-un spot enervant.
Ca sa ramanem in acelasi registru, mentionez in trecere “scandalul” din jurul Adprintului de anul asta, cu jurnalisti transformati in justitiari, oameni care spera ca “merge si-asa”, altii care-nchid ochii sau pur si simplu nu-si fac treaba si prefera sa stea la o cafeluta si-o barfa si-un articol care-a tot suferit modificari: “Cinci agentii romanesti… ba nu, patru… ba nu, trei… premiate la Adprint”. Ma mira insa ipocrizia unora. Toata lumea stie cum merge treaba, dar cel care spune ca imparatul e gol va fi, invariabil, improscat cu cacat (ce aliteratie graitoare).
In procesul meu de documentare pentru o carte, dau peste asta:
“Like today’s athletes, gladiators did product endorsements. Particularly successful gladiators would endorse goods in the arena before commencing a fight and have their names promoting products on the Roman equivalent of billboards.”
Ce sa mai zic, o sa aflam pana la urma ca cea mai veche meserie din lume e de fapt cea de copywriter.
Noul logo Pepsi ma oripileaza (trecand peste faptul ca sunt de partea concurentului direct, deci de o maxima subiectivitate). Insa comparatia de mai jos ma unge pe suflet, e exact ce-as fi facut si eu, daca m-ar fi dus mai mult capul si imaginatia.
Varianta imbunatatita realizata de Lawrence Yang
Descopar cu maxima neplacere ca, oricat as incerca sa dezmint, am episoade tipice de muiere, cum ar fi dorinta de a smulge fir cu fir parul din capul unei fufe care vomita zilnic pagini intregi pline cu povesti despre iubu, pisi, mâţu’ sau cum dracu’ isi mai alinta pitipoancele consortii in ziua de azi. Dragoste maxima, monser, atata doar ca iubu’ fute tot ce prinde cand nu e sub ochii mari ai fufei. Mi se-apleaca si de mine, si de ei. Ce dracu’ ma intereseaza josnicia si prostia altora, nu stiu. Poate pentru ca sunt mai palpitante decat ale mele.
Am descoperit intruparea barbatului ideal. De acum inainte voi ofta adanc si-mi voi da ochii peste cap, visand la el, numai el, doar el:
“Ildiko spune despre fiul ei, Alexandru, ca e cuminte, muncitor, harnic si câstiga în jur de 16 milioane pe luna (si deci, spune ea, poate sa o rasfete pe fata cu ce doreste ea), îsi iubeste parintii, nu este agresiv, merge la discoteca de doua ori pe luna, nu bea, mai fumeaza din când în când, îi plac manelele, meciurile, este romantic si politicos, în concluzie, este exemplar pentru orice fata.” (de aici)
Si, ca sa inchei intr-o nota culturala, va invit sa mergeti la “Cui i-e frica de Virginia Woolf?” de la Act. Florina Gleznea e naucitoare. E unul dintre cazurile in care “o sa ajunga mare” nu suna deloc pretios. Si Ionut Grama (a carui noua traducere a fost autorizata chiar de Edward Albee) o completeaza excelent.
Fotografie de Bogdan I. Stanciu


I am not a beautiful and unique snowflake. I am the same decaying organic matter as everything else. I'm the all singing, all dancing crap of the world and we are all part of the same compost heap.
umpa.pe.mail la gmail.com
hehe, frumoasa piesa
inseamna ca ai vazut-o si pe sora mea (Honey)
Da, normal! Ah, sa te bodoganesc ca nu mi-ai recomandat piesa si-am vazut-o abia acum? Bine, bine, nu
Oricum, ma bucur mult ca a ajuns sa fie pusa in scena la Act si n-a “murit” in studioul Cassandra unde, imi imaginez, au vazut-o prea putini. Merita din plin.
acum mai joaca in Elisabeta I
gasesti ceva informatii aici http://simonacuciurianu.ablog.ro/
nu stiu exact cand e urmatorul spectacol (am fost cam ocupat in ultima vreme si spre rusinea mea nici eu nu am apucat sa o vad) dar promit sa te anunt cand aflu
adio fanteziile mele cum ca vlaicu e un brunet inalt!
si tu oompo, care scrii despre lucrurile pe care ar trebui sa le scriu eu stii tu unde! oooof, unde este jurnalismul comunist?!
de unde si pana unde brunet inalt?!
acum cateva luni credeai ca sunt gras
@ Vlaicu: mersi. N-o lua in seama pe Mutona, are atatea fantezii, ca nici ea nu mai stie cand si la cine viseaza si mai incurca pe unu’ cu altu’, probabil. S-o fi uitat de curand la Pe aripile vantului si-acum tanjeste la un brunet cu mustacioara a la Rhett. Cat despre inaltime, nici nu ma surprinde, de-asta-s pline strazile cu alaturari cel putin ilare: el prajina, ea degetar.
inalt, brunet si gras, ce poate fi mai frumos. o scatoalca de om, o, o.
iti inchipui ca seara ne intoarcem asemenea ciorilor ce se intorc la cuib, pt a ne cocota in varful copacilor nostri? si ca toate aceste croncaneli vestesc odihna de noapte? imi pare ca observ la mai multi dintre prietenii mei o cordialitate plina de tandrete emotionanta, placerea de a fi impreuna de parca soarele ar apune. (virginia woolf)
oompa, oompa, pentru tine!
http://1.bp.blogspot.com/_HDveOxSl7qg/SZ5ZZvLSAGI/AAAAAAAAIKo/XLByKC5L0aw/s1600-h/fabio_lips_meant_for_xing.jpg
ok, am aflat
Elisabeta I o sa fie pe 7 martie la UNATC
e offtopic, dar nu am gasit un contact form
Acest mesaj nu este SPAM. Prin el nu va invitam sa dati click pe linkurile noastre, nu va invitam sa incercati, sa cumparati sau sa promovati un produs. Nu incercam sa va convingem de veridicitatea unui concept sau de frumusetea sau calitatea serviciilor noastre. Nici macar nu incercam sa va convingem sa citi acest mesaj pana la sfarsit.
Noi dorim doar sa va informam ca am lansat blogdeschis.ro – o platforma deschisa tuturor utilizatorilor, nu doar cititorilor. Un blog pentru fiecare dupa preferintele fiecaruia. Promovarea blogurilor personale prin articole, linkuri, bannere, etc. este gratuita. Intentia noastra este ca blogdeschis.ro sa devina un spatiu liber unde fiecare vizitator poate deveni un autor de articole, editoriale, intr-un cuvant idei.
De ce ‘blogdeschis’? Pentru ca dorim sa promovam un blogging la urmatorul nivel. Internetul .ro e deja saturat cu publicatii ce nu ofera informatii propriu-zise, ci pur si simplu alimenteaza ura si frustrarea multor oameni. Senzationalul a devenit un termen perimat: a devenit ’senzational’ faptul ca cineva si-a cumparat o geanta in valoare de 2000 de EUR. Mai degraba e senzational un articol de 1000 de cuvinte care sa transmita o idee, o traire, un eveniment.
Acum e momentul sa demonstram ca exista oameni inteligenti de la care se poate invata. Exista valori, exista modele. Sa creem o comunitate care sa promoveze inteligenta, creativitatea, bunul gust si bunele maniere, constiinta de sine, lipsa de prejudecati si mai ales respectul de sine si respectul pentru cei din jur. Sa fim mandri de ceea ce suntem si creem. Sa fim mai buni din toate punctele de vedere, sa fim elita.
Echipa Blogdeschis.ro
@mutona: Tu ti-ai pus in gand sa ma omori cu zile, vad.
In schimb, eu sunt gentila si-ti raspund cu ceva frumos:
http://www.youtube.com/watch?v=xbCxzuDQikQ
Asa-i ca-i exact pe sufletul nostru? Cu singura deosebire ca la noi e cel mai adesea duminica.
@vlaicu: sar’naaaa!
uai, dar ce reclama misto.