toți suntem puțin luați

Se-apropie târgul. Blogurile încep să se umple de programe, de anunțuri de lansări, de planuri de cumpărături, de dorințe literare pentru Crăciun (cel mai bun cadou, fie că ești sau nu în pană de inspirație, dar mai ales în cazul din urmă). Mă încadrez în tendințe, așa că am început să răsfoiesc cele cinci pagini împărțite pe ore, căutând ceva care să-mi atragă atenția. Am avut ce mi-am dorit, chiar cu vârf și îndesat, după cum urmează:
Miercuri, lansarea cărții “Kitsch orbitor şi geniu înaripat: Nobelul românului Cărtărescu” de Camelian Propinaţiu. Hmm, ce-avem noi aici? Un pseudonim ilar, un titlu din care nu pricep o iotă. Să cercetăm: o pagină de wikipedia cu nimic mai lămuritoare. Click pe “blog” (e de fapt un site) și iată cartea cu pricina, din care îmi permit să reproduc un citat, nu mai mult, căci pe mine pănă și măruntele rânduri de mai jos au avut darul de a mă cufunda într-o beznă în care mă zbat și acum (aștept salvarea, sub formă de iluminare artificială sau naturală):
“Dizolvarea RO si DRO în WO. Ca scriitor Român, adică nădăjduind a fi primit în preafericita Autoelită, ideal este în managementul carierei să te separi de popor, să concepi si să expulzezi cât mai departe de scumpa noastră Capitală, cum voia să plece si Labis, ori la Mălini, ori la singurul lui prieten de nădejde, un ungur, Portik Imré, la Covasna, făcând orice, dar absolut orice, numai să ți se dea timp de cea mai bună calitate, cum au avut Mircea, T. O. Bobe sau Daniel Vighi la Schloss Solitude, în edificiul baroc în formă de cochilie americană, într-una din cele mai frumoase perioade din viața mea, o perioadă idilică, dintre plimbările călare de farmec băsescian prin păduri negre istoria națională si Revoluția Futută văzându-se într-o hidosenie de țepe de să nu mai astepți nimic după Epoca Mooye decât dizolvarea RO si DRO în WO!”
Pe lângă codul inițialelor, pe care nu l-am putut sparge nici cu cel mai performant computer, epitetele aiuritoare și majusculele puse total aleatoriu (nu mă va convinge nimeni că există o logică) creează, trebuie să recunosc, un efect asemănător câtorva beri băute pe stomacul gol. Din scroll-ul rapid, căci îmi place să-mi protejez sinapsele, nu m-am putut lămuri nici măcar dacă este pro sau contra și, mai ales, a ce.
Ziua de joi nu se lasă mai prejos și mă trosnește după ceafă cu lansarea cărții “Incertitudini la răscruce” (Nică Lupu, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Colecţia “Pestalozzi”) la care sunt invitaţi “inspectori şcolari, directori, cadre didactice, părinţi, elevi”. Teamă mi-e că unii domni și doamne nu pricep că “invitați” nu înseamnă “oricine trece pe-acolo și se oprește să caște gura și la standul meu înghesuit și fără microfon”, ci chiar ar trebui să includă oameni măcar în parte cunoscuți (nu orice editură poate beneficia de persoane foarte importante precum doamna Rădulescu sau Marin-Bănică, deși tare și-ar dori). Mai încolo, un inspirat a trecut în dreptul acestei rubrici chiar “publicul larg”. Aștept adăugirile în genul “copii rătăciți de părinți, cu mucii curgându-le pe bărbie”, “pensionari care nu știu unde au nimerit, dar speră să se dea ceva gratis, măcar un autograf” și “muștele care n-au fost încă nimicite de frig”.
Vineri voi încerca să nu lipsesc de la două evenimente care se anunță memorabile, chiar dacă nu din motivele dorite de organizatori: “Gaşca şi diavolul – Istoria bolnavă a domnului Manolescu – Poeţii uitaţi” – minirecital actoricesc în regia lui Puşi Dinulescu (o adevărată odisee a numelor la acest târg) și lansarea volumului “Proteine vegetale şi reţete culinare savuroase lacto – ovo – vegetariene” – profesor yoga Gregorian Bivolaru (chiar nu vreau să aflu ingredientele speciale ale acestor rețete, deși sunt probabil mai ușor de procurat decât cele sugerate de atotprezentul Jamie O.).
Profit de ocazie ca să salut editura mea preferată, deși n-am cumpărat vreodată o carte scoasă acolo și nici n-am de gând: Amurg sentimental. Nu se poate să n-o iubești. Din spate vine tare o nouă apariție (pentru mine): Cununi de stele. Ar trebui să fac un concurs de “naming” pentru o editură, din aceeași gamă, iar câștigătorul ar primi o foaie cu abțibilduri pe care scrie numele propus, să și le lipească pe toate cărțile din bibliotecă, deasupra “H”-ului sau ovalului roșu atotprezent.

***

Într-o notâ cât de cât mai serioasă, dacă aș putea (dar trebuie să stau de pază la rafturi, să nu plece lumea cu vreun volum ascuns în mâneca pardesiului, căci cine mai are bani în aceste vremuri mohorâte?), m-aș duce la cele aceste trei evenimente:

• Lansare: “Viaţa începe vineri” – Ioana Pârvulescu.   Participă: Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu (sâmbătă, de la 13, la standul Humanitas)

• Masă rotundă organizată de Ambasada Franței, cu tema: “Romanul grafic la confluenţa dintre roman şi benzile desenate” (tot sâmbătă, de la 15)

• Lansarea romanului: “Şi Hams Şi Regretel”- Matei Florian.   Prezintă: Simona Sora, Marius Chivu, Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici (idem, Polirom, ora 16.30)