sper că nu m-apucă nostalgia

Mi-am adus subit aminte cum citeam eu Nietzsche şi Schopenhauer în liceu (nu m-am uitat pe wikipedia să verific cum se scrie, am încredere în memorie) şi cum tocmai cu profesorul de religie mă găsisem să îi dezbat, aveam scris mare pe coperta caietului “Dumnezeu e mort” (nu găsisem ceva mai în spirit de frondă de-atât) şi-mi puneam special cele mai scheletoase tricouri rockăreşti, să-l bag în sperieţi. Dar el era totuşi tânăr şi-avea inima bună, drept urmare când am fost ultima dată acasă l-am văzut pe un post local de televiziune discutând despre cărţi, cred că e un fel de Cristian Tabără al litoralului, doar că mai zvelt (barba-i aceeaşi).
Eh, ce vremuri, pe-atunci căram mereu o agendă de notat chestii pe care trebuie neapărat să le ţin minte şi să le şi fac, între timp am dobândit dureri de spinare şi refuz să-mi îngreunez geanta peste limita de cinci kile-două cărţi-şi-un-pachet-de-ţigări, cu toate riscurile amnezice de rigoare. Ba încă aveam şi-un carnet groscior în care-mi notam conştiincios citate semnificative din diverşi autori, nu ştiu, zău, de unde atâta timp.

Am văzut că însemnările cu “ce-am mâncat, ce-am băut, ce-am visat azi-noapte” au ajuns deja la nivelul următor, de dimineaţă m-a întâmpinat una despre mersul la coafor şi un întreg colaj cu rezultatul – cred că erau pe puţin vreo 20 de fotografii, atâta că eu am crezut că-i cu “înainte” şi “după”, dar de fapt era doar “după”, asta spune multe despre succesul demersului frizeristic.
Cu această ocazie (pentru că nimic nu-i pur întâmplător) mi-am amintit că mă tot bate gândul să-mi trag breton a la Zooey Deschanel,
amăgindu-mă cu ideea că voi arăta chiar ca ea după aceea – fapt cel puţin naiv, îmi dau seama. Sau măcar să am aerul ăla de “tocmai ce-am împlinit 30, dar parcă abia am ieşit din adolescenţă”. Sunt întrucâtva pe drum, anul trecut mi s-a întâmplat de trei ori să mi se pună la îndoială majoratul. Problema e însă că nu-mi propusesem aşa ceva, deci nu pot repeta experimentul. Ah, mi-e teamă că voi arăta ca o tufă şi voi regreta amarnic ciopărţirea care nu mai poate fi lipită cu scuipat.

Poza de aici