Căci nu fac mai niciodată poze cu bliţul.
~~~
~~~
Archive for the ‘foto’
in memoriam
~~~
~~~
Teo revisited
~~~
~~~
nu se mai termină
mai multe din seria “diana mini – dubla 2 ” pe flickr, desigur.
soare cu dinți, zăpadă din vată de zahăr
Când în casă e liniște, așternuturile sunt proaspăt spălate, mănânc dimineața pâinici fierbinți cu unt, iar afară e un soare miraculos de neașteptat, nu-mi vine decât să mă duc în parc și să apăs pe buton cu degetele înghețate, fumând câte-o țigară.
***
***
***
sumarul zilelor
Vin fiert în piață. Castane coapte. Soare, ploaie, ceață. Rose White Chocolate Latte. Țigări. Tăiței cu varză. Avion, taxi, metrou, autobuz. Prima zi din an cu Inglourious Basterds și Prima dezamăgire în dragoste, o carte plăcută la pipăit și blândă cu așteptările mele. Radler. Așternuturi cu dungi, lumânări mirosind a vanilie, vitamine. Pâine cu gem de căpșuni, CNN și BBC News, cu știri parcă și mai tembele decât cele de pe diferite realități și antene. Un gând gălbui de la un necunoscut și o poză cu MM, tocmai când credeam că nimic bun și neașteptat nu se poate întâmpla. Mănuși albastre, fără degete. Cadouri frumoase, foarte frumoase, mai ales cele făcute, iar nu cumpărate, pe care le pun aici, ca dovadă palpabilă că există niște oameni față de care nu am rețineri.
§
§
§
§
Ultima fotografie din an:
După toate astea, trebuie să mă întorc acasă, să mai rabd șase luni ca să am apoi câteva zile în care simt că trăiesc. Suntem perfect condiționați, ni se dă exact puținul care ne face să rezistăm și să nu rupem urlând toate lanțurile. Dar nu vreau să încep anul în nota tristă a realității cu care l-am încheiat. Puțină amăgire nu strică nimănui și, uneori, lucrurile chiar pot fi frumoase, nu?
I am not a beautiful and unique snowflake. I am the same decaying organic matter as everything else. I'm the all singing, all dancing crap of the world and we are all part of the same compost heap.
umpa.pe.mail la gmail.com